Fotbalistul roman Albu Gheorghe s-a născut pe 12.09.1909, la Arad.
În 1924 este legitimat la A.M.E.F.A., unde joacă până în 1928, când trece la „Gloria C.F.R.” Arad.
În 1933 se transferă la „Venus” Bucureşti, unde va cunoaşte mari satisfacţii ca jucător, concretizate prin cucerirea cu echipa a 4 titluri de campion naţional (1933 -1934, 1936 – 1937, 1938 – 1939, 1939 – 1940).
La echipa naţională are 42 de selecţionări, pentru perioada antebelică constituind o mare performanţă.
Gheorghe Albu a avut un debut excelent la 10.05.1931 în meciul România – Bulgaria, 5 – 2 (1 – 0), meci în Cupa Balcanică, disputat la Bucureşti.
Fundaş stânga, robust, sobru şi precis în intervenţii, a participat şi la Campionatul Mondial din Italia, ediţia 1934.
De mai multe ori a fost căpitanul echipei naţionale.
În 1940 a părăsit clubul ”Venus” pentru F.C. Craiova la care va activa până în anul 1944.
În perioada 1947 – 1959 lucrează ca antrenor cu o serie de echipe divizionare: F.C. Craiova (1947 – 1948), „Dermata” Cluj ( 1947 – 1948 ), Naţionala Romaniei ( 1950 ), U.T.A.( 1952 ), “Textila” Sf. Gheorghe ( 1957 – 1958 ), “Foresta” Fălticeni ( 1958 – 1959 ).
Între 1959 – 1964 Gheorghe Albu antrenează, în Arad, echipele: A.M.E.F.A. (1959 -1962) şi „Vagonul” (1962 – 1964).
În 1964 se stabileşte în Făgăraş, lucrând cu juniorii şi copiii Asociaţiei „Chimia” („Nitramonia”) până la anii pensiei şi chiar după aceea.
A decedat la 26 iunie 1974, la Făgăraş.